Investigații

Realizarea lucrărilor de foraj prin carotaj continuu rotativ se realizează cu instalația de foraj Hydra Joy 3, având următoarele caracteristici:

adâncimea de foraj depinde de tema de proiectare (adâncimi medii 20-25 m)
diametrele de foraj variază între 80 mm și 116 mm
echipamentele de foraj permit un recuperaj minim de 80% cu prelevarea probelor netulburate • prelevarea de probe netulburate (categoria A și B)
utilizarea prelevatoarelor Shelby garantează recoltarea probelor de clasă de calitate superioară (clasa 1-2)
carotarea în sistem umed se efectuează doar în cazul rocilor și a terenurilor cimentate

Acest tip de foraj se recomandă în cazul lucrărilor complexe (ex. autostrăzi, imobil de locuințe, hale industriale, lucrări de stabilitate. etc.). De asemenea această procedură stă la baza obținerii parametrilor geotehnici (fizici și mecanici) necesari proiectării geotehnice.

Penetrometrele Dinamice Nordmeyer-Geotool din dotare (2 utilaje) au următoarele caracteristici:

permit realizarea lucrărilor de investigare până la adâncimi de maxim 6-8 m
prelevarea de probe tulburate (categoria C)
înaintare telescopică a sapelor de prelevare
diametre cuprinse între 80 mm și 32 mm

Se recomandă pentru realizarea studiilor geotehnice în cazul construcțiilor de dimensiuni mici, pentru lucrări de infrastructură și pentru studierea preliminară a amplasamentelor destinate proiectelor mai complexe.

Obiectul unei încercări de penetrare dinamică este de a determina in situ rezistența unui pământ sau a unei roci moi la penetrare dinamică a unui con.
Pentru a înfige conul trebuie utilizat un mai sau un berbec cu o masă și o înălțime precizate. Rezistența de penetrare este definită ca numărul de lovituri necesare pentru a înfige penetrometrul pe o distanță definită, în cazul actual 10 cm. Aceasta trebuie înregistrată continuu în funcție de adâncimea. Nu se prelevează eșantioane.
În funcție de caracteristicile aparatului, penetrarea dinamică se clasifică după cum urmează:

În cadrul firmei încercarea se realizează cu ajutorul penetrometrului dinamic GeoTool LSMR vk.Rezultatele încercărilor de penetrare dinamică sunt corelate cu rezultatele obținute din foraje, cele mai concludente fiind încercările realizate în pământuri de tip granular (necoezive).
Normativ: SR EN ISO 22476-2 Încercare de penetrare dinamică [2006]
Rezultate: Prelucrarea datelor înregistrate (numărul de lovituri) prin încercare conduce la determinarea gradul de îndesare a terenurilor (Id – [%]) și o aproximare a unghiul frecării interne (φ – [°]). Aceste rezultate sunt valabile doar în cazul terenurilor necoezive.

Încercarea de penetrare standard are ca obiectiv:

determinarea la talpa unei găuri de foraj a rezistenței pământului la penetrare dinamică a unui tub carotier (prelevator) secționat;
prelevarea de probe tulburate, în scopul identificării pământului.

Rezistența la penetrare se determină în funcție de numărul de lovituri necesare (N) pentru 300 mm, după adâncimea de fixare (150 mm), respectiv încercarea are loc pe 450 mm adâncime.

Normativ: SR EN ISO 22476-3 Încercare de penetrare standard [2006]
Rezultate: Numărul de lovituri, N, trebuie corectat cu coeficienți care țin cont de diferiți factori (lungimea tijelor, adâncime, dimetrul găurii de foraj, etc.), obținându-se astfel Ncor. În funcție de această valoare se determină:

terenuri necoezive: gradul de îndesare a terenurilor (Id [%]) și unghiul frecării interne (φ [°])
terenuri coezive: rezistența la compresiune în stare neconsolidată (qu [kPa])

Încercarea de penetrare cu con (CPT – Cone Penetration Test) determină rezistența pământului și a rocilor moi la penetrarea unui con și a frecării locale pe manta. Încercarea de penetrare cu piezocon, CPTU, este o încercare CPT cu un con electric, care include o instrumentare suplimentară destinată determinării presiunii apei din pori.
Datele brute înregistrate în timpul testului cu piezocon sunt:

rezistența de penetrare a conului;
frecarea locală pe mantaua de fricțiune;
presiunea apei în pori.

Normativ: SR EN ISO 22476-1 Încercare de penetrare cu con electric și piezocon [2012]
Rezultate: Interpretări datelor brute se face pe baza a mai multor metode recomandate prin literatura de specialitate, conducând la rezultatele împărțite în trei tipuri principale:

identificarea tipurilor de sol penetrat prin comportamentul (tipul de reacție) acestora (SBT – soil behaviour type);
estimarea anumitor proprietăți geotehnice (SPT, coeficient de permeabilitate, OCR, rezistența la forfecare în stare nedrenată, etc..);
poate fi utilizat pentru simularea soluțiilor de proiectare (dimensionare fundații, calcule piloți).

Investigațiile hidrogeologice se realizează în scopul evaluării poluării solului și subsolului, ținând seama de conexiunile hidrodinamice ale sistemelor în care se deplasează apa, agentul principal al transferului poluanților.
Lucrările minimale necesare pentru investigarea hidrogeologică sunt:

Prelucrarea datelor va fi în corelație cu densitatea investigațiilor realizate și cu metodele specifice practicate, având ca obiectiv îmbunătățirea interpretării integrate a tuturor datelor, evaluări asupra poluării cercetate.

Investigarea terenului prin execuția forajelor de mediu se focalizează pe cunoașterea structurii geologice, identificând și urmărind toate elementele necesare caracterizării calității mediului geologic cercetat.

Paralel cu executarea forajelor prin intermediul carotajului mecanic cu caracter continuu sau intermitent se face și documentarea acestora prin realizarea succesiunii litologice, corelarea diferitelor formațiuni, identificarea nivelelor hidrostatice și a poluanților.

Analizele de laborator executate pe probele prelevate sunt în general analize geochimice, dublate de cele geotehnice (determinări fizico-mecanice, mineralogice și petrografice), esențiale pentru cunoașterea geologiei în care este cantonată eventuala poluare subterană.

Calitatea apelor subterane, a fluidelor asociate, poluante sau nu, și a solului se determină prin prelevarea de probe din lucrările realizate (foraje hidrogeologice, puţuri, piezometre etc.) şi analiza lor fizico-chimică în laboratoarele atestate.

Stabilirea gradului de poluare se apreciază prin compararea cu nivelurile concentrațiilor de atenție sau intervenție redate în legislația în vigoare, dar și cu nivelele de fond geochimic natural al apelor subterane.